Art. 2303: Renunţarea anticipată

Art. 2280 - Noţiune (Fideiusiune); Art. 2297 - Dreptul la informare al fideiusorului; Art. 2298 - Obligaţia de informare a creditorului; Art. 2302 - Subrogaţia în drepturile creditorului; Art. 2304 - Beneficiul de discuţiune; Art. 2305 - Beneficiul de diviziune; Art. 1270 - Forţa obligatorie a contractului; Art. 11 - Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri

Articolul 2303 din Codul Civil consacră o normă imperativă de protecție a fideiusorului, interzicându-i acestuia să renunțe anticipat, adică înainte ca drepturile să devină actuale sau chiar la momentul încheierii contractului de fideiusiune, la două drepturi esențiale: dreptul la informare și beneficiul excepției subrogației. Această interdicție reflectă preocuparea legiuitorului de a asigura o protecție sporită fideiusorului, care este adesea o parte mai vulnerabilă în raportul juridic de garanție personală. Dreptul la informare (prevăzut și detaliat în articolele conexe 2297 și 2298) îi permite fideiusorului să cunoască situația debitorului principal și a datoriei, fiind vital pentru a-și evalua riscul și a lua decizii informate. Beneficiul excepției subrogației (reglementat de Art. 2302) este fundamental, permițându-i fideiusorului care a plătit datoria să preia drepturile creditorului împotriva debitorului, asigurând recuperarea sumei plătite. Caracterul non-renunțiabil al acestor drepturi subliniază importanța lor pentru buna funcționare a garanției și pentru echilibrul dintre interesele părților, fiind considerate de ordine publică în contextul fideiusiunii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.