(1)Prin contractul de

întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte

părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare

întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată.

(2)Dacă prin contract nu s-a

prevăzut durata întreţinerii ori s-a prevăzut numai caracterul

viager al acesteia, atunci întreţinerea se datorează pentru

toată durata vieţii creditorului întreţinerii.