Art. 2248: Plata ratelor de rentă

Art. 2242 - Definiția rentei viagere; Art. 2243 - Forma contractului de rentă viageră; Art. 2245 - Rezoluțiunea contractului de rentă viageră; Art. 1166 - Noțiunea de contract; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1272 - Conținutul contractului; Art. 1324 - Clauze considerate nenegociabile; Art. 1494 - Locul plății; Art. 1495 - Data plății; Art. 1635 - Plata nedatorată

Articolul 2248 din Codul Civil reglementează modalitățile de executare a obligației de plată în cadrul contractului de rentă viageră, instituind două reguli fundamentale. Primul alineat stabilește o regulă supletivă, aplicabilă în lipsa unei stipulații contrare a părților: ratele de rentă se plătesc trimestrial și în avans, cu obligativitatea indexării în funcție de rata inflației. Această prevedere vizează asigurarea unei periodicități rezonabile a plății și protejarea valorii reale a rentei împotriva devalorizării monetare. Al doilea alineat abordează o situație specifică, dar frecventă în practică: decesul credirentierului anterior expirării perioadei pentru care renta a fost deja plătită în avans. În acest caz, norma statuează expres principiul nerestituirii sumelor plătite aferente perioadei în care credirentierul nu a mai fost în viață. Această soluție legală confirmă, pe de o parte, caracterul aleatoriu al contractului de rentă viageră, unde riscul morții credirentierului este asumat de ambele părți la încheierea actului juridic. Pe de altă parte, previne litigiile generate de o eventuală acțiune în repetitiune a nedatoratului din partea debirentierului, consolidând stabilitatea raportului juridic contractual.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.