Art. 2141: Liberarea administratorului-sechestru

Art. 2097 - Noțiune (sechestru); Art. 2099 - Sechestrul convențional; Art. 2100 - Sechestrul judiciar; Art. 2101 - Obligaţiile administratorului-sechestru; Art. 2140 - Dreptul de retenţie şi restituirea bunului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1324 - Încetarea contractului; Art. 966 - Noțiune (administrarea bunurilor altuia); Art. 1950 - Încetarea administrării (a bunurilor altuia)

Articolul 2141 din Codul Civil reglementează strict condițiile și modalitățile de încetare a funcției administratorului-sechestru, indiferent dacă numirea acestuia a intervenit pe cale convențională sau judiciară. Alineatul (1) impune administratorului-sechestru obligația fundamentală de a preda bunul către beneficiarul stabilit fie de instanța judecătorească (în cazul sechestrului judiciar), fie de acordul tuturor părților implicate (pentru sechestrul convențional). Această predare semnifică finalizarea misiunii de administrare și eliberarea de responsabilitățile specifice. Alineatul (2) introduce o limitare importantă a posibilității de liberare a administratorului, protejând stabilitatea măsurii sechestrului pe parcursul litigiilor sau al incertitudinilor juridice. Astfel, pe durata unei contestații sau până la clarificarea deplină a situației juridice a bunului sechestrat, administratorul nu poate fi liberat decât prin acordul unanim al tuturor părților care l-au numit sau, alternativ, printr-o hotărâre judecătorească motivată de „motive temeinice”. Această ultimă condiție permite intervenția instanței pentru a evalua circumstanțe excepționale (ex: incapacitate, conflict de interese, neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor) care justifică înlocuirea sau liberarea administratorului, asigurând în același timp continuitatea administrării bunului și prevenind prejudiciile aduse părților.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.