Art. 2132: Cazul special

Art. 2128 C. Civ. - Răspunderea hotelierului; Art. 2129 C. Civ. - Exonerarea de răspundere; Art. 2130 C. Civ. - Limitarea răspunderii; Art. 2131 C. Civ. - Obiectele nesupravegheate; Art. 2103 C. Civ. - Noțiunea de depozit; Art. 1357 C. Civ. - Condițiile răspunderii civile delictuale; Art. 1374 C. Civ. - Răspunderea pentru fapta altuia; Art. 1380 C. Civ. - Cauze de exonerare de răspundere; Art. 14 C. Civ. - Buna-credință

Articolul 2132 din Codul Civil introduce o nuanță esențială în regimul răspunderii hotelierului pentru bunurile clienților. Deși Art. 2128 stabilește o prezumție de răspundere pentru hotelier în ceea ce privește bunurile aduse de clienți, Art. 2132 derogă de la această prezumție în cazul în care hotelierul pune la dispoziția clientului o casă de valori (seif) în camera de hotel. În această situație, bunurile depuse de client în seiful din cameră nu sunt prezumate a fi fost primite în depozit de către hotelier. Această prevedere mută sarcina probei, obligând clientul să dovedească fie existența unui depozit distinct (un depozit voluntar direct cu hotelierul, de exemplu pentru cheia seifului sau bunul în sine), fie culpa hotelierului (de exemplu, o defecțiune a seifului sau lipsa de supraveghere a incintei hotelului care a facilitat accesul la seif) pentru eventualele pierderi sau deteriorări. Prin această dispoziție, legiuitorul încurajează diligența sporită a clientului în asigurarea propriilor bunuri, limitând totodată răspunderea automată a hotelierului pentru obiectele plasate în seifuri individuale, unde controlul direct al hotelierului asupra bunurilor este redus. Rămân însă aplicabile, în subsidiar, dispozițiile Art. 2128 C. Civ. cu privire la răspunderea generală a hotelierului, în măsura în care pierderea bunurilor din seif se datorează culpei hotelierului (ex: neasigurarea securității generale a clădirii).

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.