Art. 2114: Răspunderea

Art. 1351 - Caz fortuit şi forţă majoră; Art. 1475 - Forţa majoră şi cazul fortuit; Art. 1548 - Răspunderea pentru neexecutare; Art. 2106 - Noţiune; Art. 2108 - Obligaţia de păstrare; Art. 2109 - Neîndeplinirea obligaţiei de păstrare; Art. 2110 - Folosirea bunului depozitat; Art. 2111 - Schimbarea felului păstrării; Art. 2112 - Încredinţarea depozitului unui terţ; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile

Articolul 2114 din Codul Civil instituie o răspundere agravată a depozitarului în situațiile în care acesta încalcă limitele drepturilor sale sau obligațiile asumate prin contractul de depozit. Această răspundere suplimentară se manifestă prin faptul că depozitarul va răspunde chiar și pentru pieirea bunului survenită ca urmare a unui caz fortuit, risc pe care, în condiții normale, nu l-ar suporta. Cazurile specific enumerate, care atrag această răspundere excepțională, sunt: schimbarea locului sau felului păstrării, folosirea bunului depozitat ori încredințarea acestuia unei terțe persoane, toate realizate fără a avea dreptul. Rațiunea acestei agravări a răspunderii rezidă în ideea că, prin depășirea atribuțiilor sale, depozitarul își asumă un risc sporit și creează o prezumție de cauzalitate între actul său nepermis și producerea pagubei. Totuși, textul oferă depozitarului posibilitatea de a se exonera de această răspundere stringentă, dacă reușește să dovedească faptul că pieirea bunului s-ar fi produs chiar și în condițiile în care nu și-ar fi depășit drepturile. Această probă reprezintă o răsturnare a sarcinii probei și subliniază caracterul relativ al prezumției de cauzalitate, permițând depozitarului să demonstreze că evenimentul fortuit ar fi dus la pierderea bunului independent de conduita sa ilicită.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.