Art. 2113: Încredinţarea bunului către subdepozitar

Art. 2101 - Contractul de depozit. Noţiune; Art. 2103 - Obligaţia de păstrare şi de restituire; Art. 2110 - Răspunderea depozitarului; Art. 1349 - Principiul general al răspunderii; Art. 1370 - Răspunderea pentru fapta altuia

Articolul 2113 din Codul Civil reglementează instituția subdepozitului, adică situația în care depozitarul încredințează, la rândul său, unei terțe persoane (subdepozitar) păstrarea bunului primit în depozit. Norma stabilește un regim diferențiat al răspunderii depozitarului inițial. Astfel, în alineatul (1), dacă depozitarul este îndreptățit să apeleze la un subdepozitar și îndeplinește obligația de informare promptă a deponentului cu privire la locul și numele subdepozitarului, răspunderea sa se limitează la culpa în alegerea sau instruirea subdepozitarului (culpa in eligendo sau culpa in instruendo). În lipsa acestei informări, conform alineatului (2), depozitarul răspunde pentru fapta subdepozitarului ca pentru propria sa faptă, adoptând un regim de răspundere mai sever, de tipul răspunderii pentru fapta altuia. Independent de răspunderea depozitarului inițial, alineatul (3) consacră principiul răspunderii directe a subdepozitarului față de deponent pentru fapta sa, asigurând astfel o cale de regres directă pentru deponent împotriva celui care deține efectiv bunul.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.