Art. 2110: Dovada proprietăţii

Art. 555 - Conţinutul dreptului de proprietate; Art. 916 - Noțiunea posesiei; Art. 918 - Detenția precară; Art. 2103 - Noțiunea contractului de depozit; Art. 2106 - Obligațiile depozitarului; Art. 2107 - Restituirea bunului depozitat; Art. 2111 - Dreptul de retenție al depozitarului; Art. 249 C.proc.civ. - Sarcina probei (Codul de Procedură Civilă)

Articolul 2110 din Codul Civil statuează un principiu esențial al contractului de depozit, subliniind natura sa independentă de chestiunea proprietății. Conform acestei prevederi, depozitarul (cel care primește bunul în păstrare) nu are dreptul de a solicita deponentului (cel care depune bunul) sau persoanei desemnate pentru restituire să dovedească calitatea de proprietar a bunului depozitat. Acest lucru reiese din caracterul de 'detenție precară' a depozitarului, care nu pretinde un drept asupra bunului, ci doar o obligație de pază și restituire. Principiul facilitează încheierea contractelor de depozit, eliminând o barieră procedurală legată de titlul de proprietate și concentrându-se pe obligația de conservare și restituire. Expresia 'Dacă nu se prevede altfel prin lege' indică faptul că această regulă are un caracter dispozitiv, putând fi derogată prin dispoziții legale speciale, de exemplu, în cazuri de bunuri litigioase sau sechestru judiciar, unde depozitarul poate fi obligat să consemneze bunul sau să îl predea unei autorități competente.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.