Art. 2100: Obligaţia de informare

Art. 14 - Buna-credinţă; Art. 15 - Diligența; Art. 1272 - Conţinutul contractului; Art. 1349 - Condiţiile generale ale răspunderii civile; Art. 1357 - Condiţiile răspunderii civile delictuale; Art. 1381 - Condiţiile răspunderii civile contractuale; Art. 2010 - Întinderea mandatului; Art. 2096 - Noţiune (Intermediere); Art. 2101 - Răspunderea intermediarului

Articolul 2100 din Codul Civil stabilește o obligație esențială a intermediarului în cadrul contractului de intermediere: aceea de a informa terțul cu privire la avantajele și oportunitatea încheierii contractului intermediat. Această obligație decurge din principiul general al bunei-credințe în negocieri și vizează asigurarea unei transparențe necesare pentru ca terțul să poată lua o decizie informată. Cu toate acestea, articolul impune o limită crucială: îndeplinirea acestei obligații nu trebuie să conducă la prejudicierea culpabilă a intereselor clientului intermediarului. Această condiție subliniază echilibrul delicat între datoria de diligență și loialitate a intermediarului față de propriul client și necesitatea unei conduite oneste față de terț. O încălcare a acestei obligații de informare, în condițiile prejudicierii intereselor clientului, poate atrage răspunderea civilă a intermediarului, fie contractuală față de client, fie delictuală față de terț, dacă acțiunea sau inacțiunea sa culpabilă a generat un prejudiciu.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.