Art. 2047: Vânzarea pe credit

Art. 2043 - Definiția contractului de comision; Art. 2044 - Întinderea împuternicirii comisionarului; Art. 2045 - Răspunderea comisionarului în cazul neexecutării; Art. 2046 - Executarea la un preţ mai mic sau mai mare; Art. 2048 - Vânzarea valorilor; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1350 - Condițiile răspunderii contractuale; Art. 1530 - Dreptul la despăgubiri; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile

Articolul 2047 din Codul Civil reglementează o situație specifică de depășire a limitelor împuternicirii comisionarului în cadrul contractului de comision, respectiv vânzarea bunurilor pe credit fără autorizarea prealabilă a comitentului. Prima ipoteză a alineatului (1) instituie o răspundere personală și directă a comisionarului, obligându-l pe acesta să achite de îndată comitentului sumele creditate, împreună cu dobânzile și alte foloase rezultate, asumându-și astfel integral riscul operațiunii. Această dispoziție subliniază rigurozitatea principiului conform căruia comisionarul trebuie să acționeze în stricta conformitate cu instrucțiunile comitentului și în interesul acestuia, reflectând natura de mandat fără reprezentare a contractului de comision. Alineatul (2) impune comisionarului o obligație esențială de înștiințare imediată a comitentului, specificând identitatea cumpărătorului și termenul de creditare. Scopul acestei notificări este de a permite comitentului să ia la cunoștință detaliile tranzacției și să decidă asupra unei eventuale ratificări sau să își exercite drepturile. În cazul nerespectării acestei obligații de informare, legea instituie o prezumție legală absolută (iuris et de iure) potrivit căreia operațiunea s-a realizat pe bani gata. Această prezumție nu admite proba contrară și are un caracter sancționatoriu, determinând comisionarul să răspundă ca și cum ar fi încasat prețul integral, protejând astfel interesele comitentului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.