Art. 20299: Încetarea mandatului de ocrotire

Art. 38 - Capacitatea de exercițiu; Art. 41 - Lipsa capacității de exercițiu; Art. 104 - Instanța de tutelă; Art. 164 - Noțiunea de mandat de ocrotire; Art. 169 - Încuviințarea mandatului de ocrotire; Art. 170 - Controlul instanței de tutelă; Art. 174 - Efectele încetării mandatului de ocrotire; Art. 2009 - Noțiunea de mandat; Art. 2015 - Revocarea mandatului

Articolul 20299 din Codul Civil reglementează procedura și efectele încetării mandatului de ocrotire atunci când persoana ocrotită (mandantul) își redobândește capacitatea de exercițiu. Esența normei constă în obligativitatea ca mandatarul, sau, după caz, instituția sanitară, să sesizeze de îndată instanța de tutelă cu privire la încetarea cauzelor care au justificat măsura de ocrotire. Această sesizare este fundamentală, deoarece mandatul de ocrotire încetează să producă efecte juridice numai după ce instanța de tutelă constată oficial redobândirea capacității de exercițiu a mandantului. Această intervenție judiciară subliniază caracterul protector și de ordine publică al instituției mandatului de ocrotire, asigurând că măsura de protecție este ridicată doar în condiții de deplină certitudine juridică și în interesul mandantului. Odată ce mandantul devine apt din punct de vedere juridic, alin. (3) îi conferă dreptul neîngrădit de a revoca mandatul, reafirmându-i astfel autonomia și controlul asupra propriilor acte juridice.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.