Art. 2002: Conţinutul obligaţiei de a transporta

Art. 1999 - Noțiunea; Art. 2000 - Felurile transportului; Art. 2001 - Întinderea obligației de transport al bunurilor; Art. 2005 - Răspunderea transportatorului; Art. 2006 - Răspunderea pentru întârziere; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1350 - Condiţiile generale ale răspunderii; Art. 1548 - Răspunderea contractuală; Art. 1549 - Neexecutarea imputabilă; Art. 1550 - Forţa majoră şi cazul fortuit; Art. 2199 - Noțiunea contractului de asigurare

Articolul 2002 din Codul Civil detaliază conținutul specific al obligației transportatorului de persoane, punând accentul pe obligația de siguranță a călătorului. Aceasta este o obligație de rezultat, implicând responsabilitatea transportatorului de a aduce călătorul la destinație nevătămat și la timp. Textul legii include explicit în sfera obligației de transport și operațiunile adiacente de îmbarcare și debarcare. Alineatul (3) face trimitere la legi speciale, care pot stabili condiții în care transportatorul poate refuza sau accepta transportul, aspecte relevante mai ales în contextul serviciilor publice de transport. Un element esențial, prevăzut la alineatul (4), este obligația transportatorului de a deține asigurare de răspundere civilă, menită să protejeze interesele călătorilor și să acopere eventualele prejudicii cauzate în timpul transportului, subliniind caracterul de interes public al activității de transport de persoane.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.