Art. 1976: Obligaţia de predare şi de informare

Art. 1 - Izvoarele dreptului civil; Art. 1166 - Noţiunea contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1272 - Conţinutul contractului; Art. 1516 - Executarea silită a obligaţiilor; Art. 1955 - Noţiunea contractului de transport; Art. 1965 - Obligaţiile transportatorului; Art. 1974 - Predarea bunurilor către transportator; Art. 1975 - Documentele de transport; Art. 1977 - Refuzul de primire a bunurilor; Art. 1979 - Obligaţiile destinatarului

Articolul 1976 din Codul Civil reglementează două obligații esențiale ale transportatorului în executarea contractului de transport: obligația de predare a bunurilor și obligația de informare a destinatarului. Astfel, transportatorul este ținut să pună bunurile la dispoziția destinatarului (sau a posesorului documentului de transport, dacă este cazul) la locul și în termenele stabilite contractual sau, în lipsă, conform practicilor statornicite între părți ori uzanțelor. Locul predării este, de principiu, domiciliul sau sediul destinatarului, cu excepția cazurilor în care contractul, practicile sau uzanțele prevăd altfel. O componentă crucială este obligația de informare a destinatarului cu privire la sosirea bunurilor și la termenul de preluare, asigurând astfel o bună desfășurare a operațiunii de transport și recepție. Această prevedere subliniază importanța comunicării și a respectării principiilor de bună-credință în executarea contractelor, particularizând rolul uzanțelor în cadrul contractului de transport.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.