(1)În caz de împiedicare la

transport, transportatorul are dreptul să îi ceară instrucţiuni

expeditorului sau, în lipsa unui răspuns din partea acestuia, să

transporte bunul la destinaţie, modificând itinerarul. În acest din

urmă caz, dacă nu a fost o faptă ce îi este imputabilă,

transportatorul are drept la preţul transportului, la taxele accesorii

şi la cheltuieli, pe ruta efectiv parcursă, precum şi la

modificarea, în mod corespunzător, a termenului de executare a

transportului.

(2)Dacă nu există o

altă rută de transport sau dacă, din alte motive, continuarea

transportului nu este posibilă, transportatorul va proceda potrivit

instrucţiunilor date de expeditor prin documentul de transport pentru

cazul împiedicării la transport, iar în lipsa acestora sau dacă

instrucţiunile nu pot fi executate, împiedicarea va fi adusă

fără întârziere la cunoştinţa expeditorului, cerându-i-se

instrucţiuni.

(3)Expeditorul înştiinţat

de ivirea împiedicării poate denunţa contractul plătind

transportatorului numai cheltuielile făcute de acesta şi preţul

transportului în proporţie cu parcursul efectuat.