Art. 1924: Obligaţiile administratorilor faţă de terţi

Art. 14 - Buna-credinţă; Art. 1289 - Mandatul; Art. 1290 - Întinderea mandatului; Art. 1301 - Excesul de putere; Art. 1302 - Mandatul aparent; Art. 1270 - Forţa obligatorie a contractului; Art. 1923 - Calitatea de administrator; Art. 1925 - Răspunderea administratorilor

Articolul 1924 din Codul Civil instituie o obligație pre-contractuală expresă în sarcina administratorilor unei societăți, aceea de a informa terții cu privire la întinderea puterilor lor de reprezentare înainte de încheierea unui act juridic. Această prevedere are o importanță fundamentală în protejarea bunei-credințe a terților și în asigurarea securității circuitului civil. Prin impunerea acestei diligențe, legiuitorul urmărește să prevină situațiile de exces de putere sau depășire a limitelor mandatului, situații care ar putea genera incertitudine cu privire la validitatea și opozabilitatea actelor încheiate. Articolul se corelează strâns cu principiile generale ale reprezentării și, în mod particular, cu teoria mandatului aparent (Art. 1302 C. Civ.), conform căreia societatea poate fi ținută de actele administratorului chiar și în cazul depășirii limitelor mandatului, dacă terțul a contractat cu bună-credință și încredere legitimă în aparența puterilor. Nerespectarea acestei obligații de informare poate antrena, după caz, răspunderea administratorului și/sau poate afecta opozabilitatea sau validitatea actului încheiat, în funcție de circumstanțele concrete și de gradul de cunoaștere al terțului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.