Art. 1906: Distribuţia plăţii datoriilor debitorului comun

Art. 1469 - Noțiune (Plata); Art. 1653 - Imputația plății făcută de debitor; Art. 1654 - Imputația plății făcută de creditor; Art. 1655 - Imputația legală a plății; Art. 1881 - Noțiunea de societate; Art. 1907 - Datorii ale societăţii faţă de asociaţi; Art. 1910 - Raporturile dintre asociaţi şi terţi

Articolul 1906 din Codul Civil reglementează o normă specială privind imputația plății, aplicabilă în contextul datoriilor unui debitor comun față de o societate și unul dintre asociații săi. Această dispoziție derogă de la regulile generale de imputație a plății prevăzute de articolele 1653-1658 C. civ. Condiția esențială pentru aplicarea art. 1906 este ca datoriile să aibă aceeași scadență. În această situație, dacă plata parțială este efectuată către asociat, acesta are obligația de a aloca suma primită atât pentru stingerea propriei creanțe, cât și a creanței societății, în mod proporțional cu raportul dintre valoarea acestora. Scopul acestei prevederi este de a preveni favorizarea creanței asociatului în detrimentul celei a societății, asigurând o distribuție echitabilă a sumei primite, în conformitate cu interesele patrimoniului societar.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.