Art. 1858: Informarea beneficiarului

Art. 1170 - Buna-credință la încheierea contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1350 - Răspunderea contractuală; Art. 1548 - Cauze exoneratoare de răspundere; Art. 1851 - Noțiunea de contract de antrepriză; Art. 1854 - Calitatea materialelor; Art. 1863 - Răspunderea pentru vicii; Art. 1874 - Caz fortuit și forță majoră

Articolul 1858 din Codul Civil instituie o obligație esențială a antreprenorului, aceea de a-l informa fără întârziere pe beneficiar cu privire la orice împrejurare care ar putea periclita buna execuție, trăinicia sau destinația lucrării. Această obligație de informare are un caracter preventiv și se fundamentează pe principiul bunei-credințe și pe datoria de consiliere specifică contractelor încheiate în baza expertizei superioare a antreprenorului. Articolul detaliază trei categorii principale de situații care generează această obligație: deficiențele materialelor sau mijloacelor puse la dispoziție de beneficiar, instrucțiunile eronate ale acestuia și, nu în ultimul rând, apariția unor evenimente neimputabile antreprenorului (cum ar fi cazul fortuit sau forța majoră). Nerespectarea acestei obligații poate atrage răspunderea contractuală a antreprenorului, deoarece, prin neinformare, acesta își asumă tacit riscul aferent deficiențelor sau împrejurărilor respective, fiind privat de o cauză de exonerare de răspundere. Scopul normei este protejarea intereselor beneficiarului și asigurarea unei executări corespunzătoare a contractului de antrepriză, transferând antreprenorului, prin obligația de informare, responsabilitatea de a semnala din timp potențialele probleme.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.