Art. 1857: Procurarea, păstrarea şi întrebuinţarea materialelor
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Dacă din lege sau din
contract nu rezultă altfel, antreprenorul este obligat să execute
lucrarea cu materialele sale.
(2)Antreprenorul care lucrează
cu materialele sale răspunde pentru calitatea acestora, potrivit
dispoziţiilor de la contractul de vânzare.
(3)Antreprenorul căruia
beneficiarul i-a încredinţat materialele este obligat să le
păstreze şi să le întrebuinţeze potrivit destinaţiei
lor, conform regulilor tehnice aplicabile, să justifice modul în care acestea
au fost întrebuinţate şi să restituie ceea ce nu a fost folosit
la executarea lucrării.
Articole Conexe / Referințe
Art. 1851 - Noțiunea contractului de antrepriză; Art. 1854 - Riscurile în contractul de antrepriză; Art. 1863 - Recepția lucrării; Art. 1864 - Viciile lucrării; Art. 1865 - Garanția pentru vicii; Art. 1650 și urm. - Contractul de vânzare (în special răspunderea pentru vicii ascunse); Art. 1470 și urm. - Contractul de depozit (pentru obligația de păstrare)
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1857 din Codul Civil reglementează aspecte esențiale privind procurarea, păstrarea și întrebuințarea materialelor în contractul de antrepriză. Regula generală, stabilită în alin. (1), este că antreprenorul are obligația de a executa lucrarea cu propriile sale materiale, cu excepția cazului în care legea sau contractul dispun altfel, reflectând principiul autonomiei de voință a părților. Atunci când antreprenorul furnizează materialele, alin. (2) instituie o răspundere a acestuia pentru calitatea materialelor, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile specifice contractului de vânzare, inclusiv cele referitoare la garanțiile pentru vicii. Aceasta subliniază importanța conformității materialelor cu standardele de calitate necesare lucrării. Pe de altă parte, în situația în care beneficiarul încredințează materialele antreprenorului, alin. (3) impune antreprenorului obligații specifice de diligență: păstrarea materialelor în condiții optime, întrebuințarea acestora conform destinației și regulilor tehnice aplicabile, justificarea modului în care au fost folosite, și, în final, restituirea materialelor neutilizate. Această prevedere creează o obligație de mijloace, dar și o componentă de rezultat prin raportare la calitatea și cantitatea materialelor utilizate.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol