Art. 1839: Schimbarea categoriei de folosinţă

Art. 1777 - Noţiune (contract de locațiune); Art. 1799 - Schimbarea formei sau destinaţiei bunului (contract de locațiune); Art. 1836 - Noţiune (arendă); Art. 1840 - Folosirea terenului (arendă); Art. 1841 - Îmbunătăţirile (arendă); Art. 1206 - Principiul consensualismului; Art. 1242 - Forma scrisă; Art. 626 - Limitări ale dreptului de proprietate

Articolul 1839 din Codul Civil reglementează o excepție importantă de la principiul libertății arendașului de a folosi terenul arendat conform destinației sale. Astfel, orice modificare a categoriei de folosință a terenului arendat este condiționată cumulativ de două cerințe esențiale: 1) obținerea acordului prealabil și scris al proprietarului; și 2) respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare aplicabile. Această prevedere protejează interesul legitim al proprietarului în conservarea valorii și integrității bunului său, împiedicând acte unilaterale ale arendașului care ar putea afecta ireversibil destinația economică și juridică a terenului. Exigența formei scrise a acordului are un rol probatoriu crucial și subliniază importanța deosebită a unei astfel de modificări. Referința la 'dispozițiile legale în vigoare' indică necesitatea conformării nu doar cu normele de drept privat (contractual), ci și cu cele de drept public (e.g., legislația urbanistică, de mediu, sau agricolă specifică), care pot impune restricții sau proceduri administrative suplimentare pentru schimbarea destinației terenurilor.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.