Art. 1800: Schimbarea formei ori destinaţiei bunului. Folosirea abuzivă

Art. 1777 - Noțiunea de locațiune; Art. 1796 - Obligațiile principale ale locatarului; Art. 1799 - Starea bunului la sfârșitul locațiunii; Art. 1801 - Reparațiile locative; Art. 1516 - Dreptul la executare silită; Art. 1530 - Condițiile angajării răspunderii contractuale; Art. 1531 - Repararea integrală a prejudiciului; Art. 1549 - Rezoluțiunea sau rezilierea contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului

Articolul 1800 din Codul Civil reglementează sancțiunile aplicabile locatarului care nu își respectă obligațiile referitoare la integritatea și destinația bunului închiriat. Acesta protejează interesele locatorului împotriva a trei tipuri de acțiuni ale locatarului: modificarea bunului, schimbarea destinației acestuia sau folosirea abuzivă care cauzează prejudicii. Aceste interdicții derivă din obligația generală a locatarului de a folosi bunul cu prudență și diligență, conform destinației sale stabilite prin contract sau, în lipsă, conform naturii bunului. Încălcarea acestor obligații dă dreptul locatorului să solicite daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit (de exemplu, costurile readucerii bunului la starea inițială sau acoperirea deprecierii) și, în funcție de gravitatea faptei, să ceară rezilierea contractului de locațiune. Rezilierea este o sancțiune extremă, justificată atunci când modificările, schimbarea destinației sau prejudiciul cauzat sunt de o asemenea amploare încât fac continuarea raportului contractual imposibilă sau inoportună pentru locator. Articolul subliniază caracterul de detentor precar al locatarului, care nu are drepturi de proprietar asupra bunului și trebuie să-l respecte în forma și destinația sa inițială.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.