(1)Dacă locatarul este chemat
în judecată de un terţ care pretinde un drept asupra bunului
închiriat, inclusiv un drept de servitute, şi există riscul
pierderii, în tot sau în parte, a folosinţei bunului, el are dreptul să
ceară introducerea în proces a locatorului, în condiţiile Codului de
procedură civilă.
(2)Locatarul va fi ţinut
să îl despăgubească pe locator de toate prejudiciile suferite ca
urmare a necomunicării tulburării de către locatar. El nu va fi
însă ţinut la despăgubiri dacă dovedeşte că
locatorul nu ar fi avut câştig de cauză sau că, având
cunoştinţă de tulburare, nu a acţionat.
SUBSECŢIUNEA 3:Obligaţiile
locatarului
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1795 din Codul Civil reglementează dreptul și obligația locatarului de a-l introduce pe locator în proces, atunci când este chemat în judecată de un terț care pretinde un drept asupra bunului închiriat, existând riscul pierderii folosinței. Această dispoziție este o manifestare a garanției contra tulburărilor de drept, esențială în contractul de locațiune, prin care locatorul asigură locatarului folosința liniștită și utilă a bunului pe toată durata contractului (Art. 1791 C.Civ.). Locatarul, fiind un simplu detentor precar și neavând calitatea de a se apăra singur împotriva pretențiilor terților care vizează un drept asupra bunului (de exemplu, dreptul de proprietate sau un drept de servitute), este imperativ să-l cheme în garanție pe locator. Această procedură, reglementată de dispozițiile Codului de procedură civilă privind chemarea în garanție (Art. 72 și următoarele C.proc.civ.), permite locatorului, ca titular al dreptului real sau personal care îi conferă calitatea de a închiria, să asigure o apărare eficientă și să preîntâmpine evicțiunea locatarului. Alin. (2) stabilește o regulă importantă privind răspunderea locatarului: acesta va fi ținut să despăgubească locatorul pentru prejudiciile suferite ca urmare a necomunicării tulburării. Totuși, locatarul se poate exonera de această răspundere dacă demonstrează că locatorul nu ar fi avut șanse de câștig în proces sau că, având deja cunoștință de tulburare, nu a acționat pentru a o preîntâmpina. Aceasta subliniază diligența necesară din partea locatarului în informarea promptă a locatorului cu privire la orice amenințare la adresa folosinței bunului.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.