Art. 1743: Vânzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafeţei

Art. 1650 - Definiţia contractului de vânzare; Art. 1659 - Preţul vânzării; Art. 1672 - Obligaţiile vânzătorului; Art. 1674 - Predarea bunului; Art. 1690 - Întinderea obligaţiei de predare; Art. 1744 - Vânzarea fără indicarea suprafeţei; Art. 1745 - Prescripţia; Art. 1270 - Forţa obligatorie a contractului; Art. 1549 - Noţiune şi condiţii generale ale rezoluţiunii; Art. 1550 - Rezoluţiunea unilaterală; Art. 1556 - Efectele rezoluţiunii; Art. 1660 - Preţul serios şi echilibrul prestaţiilor

Articolul 1743 din Codul Civil reglementează detaliat situațiile în care există o discrepanță între suprafața reală a unui imobil și cea indicată în contractul de vânzare-cumpărare, atunci când prețul a fost stabilit pe unitatea de măsură. Norma consacră un regim special, derogatoriu de la regulile generale privind eroarea sau neexecutarea, având ca scop restabilirea echilibrului contractual. În ipoteza unui minus de suprafață, legiuitorul oferă cumpărătorului un triptic de remedii: posibilitatea de a cere completarea suprafeței, reducerea proporțională a prețului sau rezoluțiunea contractului. Ultima opțiune este condiționată de gravitatea diferenței, care trebuie să afecteze utilitatea bunului conform scopului urmărit de cumpărător. În cazul unui excedent de suprafață, se introduce un prag de toleranță de 1/20 din suprafața convenită. Dacă excedentul depășește acest prag, cumpărătorul are alternativa de a plăti suplimentul de preț corespunzător sau de a solicita rezoluțiunea. Sub acest prag, excedentul este considerat o toleranță legală, cumpărătorul nefiind obligat să plătească prețul suplimentar și nici neavând dreptul la rezoluțiune. Dispozițiile acestui articol reflectă o balanță între protejarea intereselor ambelor părți contractante, oferind soluții practice pentru ajustarea obligațiilor în funcție de magnitudinea diferenței de suprafață.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.