Art. 1731: Vânzarea către un terţ a bunurilor supuse preempţiunii

Art. 1730 - Noțiunea de preempțiune; Art. 1732 - Notificarea ofertei de vânzare; Art. 1733 - Exercitarea dreptului de preempțiune; Art. 1734 - Efectele exercitării dreptului de preempțiune; Art. 1735 - Efectele neexercitării dreptului de preempțiune; Art. 1740 - Opozabilitatea față de terți și publicitatea; Art. 1400 - Noțiunea de condiție; Art. 1406 - Efectele condiției suspensive

Articolul 1731 din Codul Civil reglementează modalitatea de vânzare a unui bun grevat de un drept de preempțiune (legal sau convențional) către un terț. Norma stabilește că o astfel de vânzare se încheie întotdeauna sub condiția suspensivă a neexercitării dreptului de preempțiune de către titularul acestuia (preemptorul). Aceasta înseamnă că, deși contractul de vânzare-cumpărare între vânzător și terț este valabil încheiat la momentul acordului de voințe, efectele sale juridice (transferul dreptului de proprietate și plata prețului) sunt amânate. Ele se produc doar în situația în care preemptorul nu își exercită dreptul în termenul legal sau convențional. În cazul în care preemptorul își exercită dreptul, condiția suspensivă este considerată nerealizată, iar vânzarea către terț este desființată retroactiv, ca și cum nu ar fi existat. În schimb, dacă preemptorul nu își exercită dreptul, condiția se consideră îndeplinită, iar vânzarea către terț produce efecte depline și definitive, consolidând transferul proprietății în patrimoniul terțului dobânditor. Această dispoziție asigură respectarea priorității preemptorului, fără a bloca totuși posibilitatea proprietarului de a vinde bunul, oferind un echilibru între drepturile părților.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.