Art. 172: Actele încheiate de cel care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială

Art. 41 - Consilierea judiciară; Art. 43 - Tutela specială; Art. 44 - Actele pe care ocrotitorul legal le poate face singur; Art. 45 - Actele ce se pot face numai cu încuviinţarea instanţei de tutelă; Art. 46 - Actele care nu pot fi făcute de ocrotitorul legal; Art. 118 - Lipsa discernământului la încheierea actelor juridice; Art. 164 - Ocrotirea majorului; Art. 165 - Măsurile de ocrotire a majorului; Art. 168 - Efectele consilierii judiciare; Art. 169 - Efectele tutelei speciale; Art. 170 - Actele făcute de persoana pusă sub tutelă specială; Art. 987 - Capacitatea de a dispune prin testament; Art. 1247 - Cauzele de nulitate; Art. 1251 - Efectele nulității relative; Art. 1254 - Reducerea prestațiilor

Articolul 172 din Codul Civil reglementează regimul juridic al actelor încheiate de persoanele aflate sub măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, instituții menite să protejeze majorii cu capacitate de exercițiu restrânsă sau lipsiți de discernământ. Alineatul (1) stabilește o prezumție de vulnerabilitate pentru actele încheiate după instituirea măsurii, altele decât cele expres prevăzute la Art. 41 alin. (3) și Art. 43 alin. (3) sau cele autorizate de instanța de tutelă. Aceste acte sunt, în principiu, anulabile (nulitate relativă) sau prestațiile pot fi reduse, chiar și în absența unui prejudiciu demonstrat și independent de existența discernământului la momentul încheierii actului, subliniind caracterul de protecție al măsurii. Alineatul (2) abordează actele juridice încheiate anterior instituirii măsurii de ocrotire. Acestea pot fi anulate sau reduse doar în condiții mai stricte, respectiv dacă la momentul încheierii lor lipsa discernământului era notorie sau cunoscută de cealaltă parte, aliniindu-se principiilor generale privind viciile de consimțământ. În fine, alineatul (3) instituie o derogare importantă pentru dispozițiile testamentare ale persoanei aflate sub consiliere judiciară, prevăzând valabilitatea acestora doar dacă sunt autorizate sau confirmate de instanța de tutelă, o cerință excepțională pentru un act esențial personal, dar necesară pentru a asigura echilibrul între voința persoanei și protecția juridică.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.