Art. 1693: Momentul predării

Art. 1674 - Obligațiile vânzătorului; Art. 1690 - Locul predării; Art. 1694 - Neexecutarea obligației de predare; Art. 1719 - Obligațiile cumpărătorului; Art. 1720 - Momentul plății prețului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1350 - Condițiile răspunderii contractuale; Art. 1516 - Drepturile creditorului în cazul neexecutării; Art. 1530 - Felurile punerii în întârziere; Art. 1535 - Rezoluțiunea; Art. 1545 - Clauza penală

Articolul 1693 din Codul Civil reglementează momentul predării bunului vândut, stabilind o normă supletivă pentru situațiile în care părțile nu au convenit un termen expres. Principala regulă statuează că, în lipsa unui termen, cumpărătorul este îndreptățit să solicite predarea de îndată ce a efectuat plata prețului, subliniind astfel caracterul sinalagmatic și interdependent al obligațiilor în contractul de vânzare. Dispoziția corelează executarea obligației de predare cu executarea obligației de plată, consfințind principiul simultaneității prestațiilor. O particularitate a acestui articol o reprezintă prezumția legală, relativă (juris tantum), instituită pentru cazurile în care, la momentul vânzării, existau împrejurări cunoscute de cumpărător care impuneau o amânare a predării. În aceste condiții, se prezumă că părțile au consimțit tacit ca predarea să aibă loc la expirarea termenului necesitat de acele împrejurări. Această prezumție are rolul de a adapta executarea obligației la realitatea faptică existentă și cunoscută la data încheierii contractului, asigurând stabilitatea și buna-credință în raporturile juridice.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.