(1)
Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse,
chiar şi prin licitaţie publică:
a)mandatarii,
pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă;
excepţia prevăzută la art. 1304 alin. (1) rămâne
aplicabilă;
b)părinţii,
tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe
care le reprezintă;
c)funcţionarii
publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă,
executorii, precum şi alte asemenea persoane, care ar putea influenţa
condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca
obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o
supraveghează.
(2)Încălcarea
interdicţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se
sancţionează cu nulitatea relativă, iar a celei prevăzute
la lit. c) cu nulitatea absolută.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1654 din Codul Civil reglementează o serie de incapacități speciale de a cumpăra, având ca fundament prezervarea imparțialității și prevenirea conflictelor de interese în operațiunile de vânzare-cumpărare. Aceste interdicții se aplică achizițiilor directe sau prin persoane interpuse, inclusiv în cadrul licitațiilor publice. Norma vizează trei categorii principale de subiecți. Prima categorie (lit. a) include mandatarii, cărora le este interzis să cumpere bunurile pe care sunt însărcinați să le vândă, cu excepția prevăzută la art. 1304 alin. (1) C. civ., care permite autocontractarea în condiții expres determinate (ex: preț fixat). A doua categorie (lit. b) cuprinde reprezentanții legali (părinți, tutori, curatori, administratori provizorii), care nu pot cumpăra bunurile persoanelor pe care le reprezintă, protejând astfel patrimoniul și interesele celor ocrotiți. Cea de-a treia categorie (lit. c) se referă la funcționarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvență, executori și alte persoane similare, cărora le este interzis să achiziționeze bunurile a căror vânzare o intermediează, o administrează sau o supraveghează, pentru a asigura probitatea și integritatea actului de justiție și a procedurilor administrative. În ceea ce privește sancțiunea, încălcarea interdicțiilor de la lit. a) și b) atrage nulitatea relativă a actului juridic, fiind vorba despre protecția unor interese private, în timp ce nerespectarea interdicției de la lit. c) este sancționată cu nulitatea absolută, deoarece vizează norme de ordine publică și moralitate, esențiale pentru buna funcționare a instituțiilor statului și încrederea publică.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.