(1)Sub sancţiunea
nulităţii absolute, judecătorii, procurorii, grefierii,
executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi
practicienii în insolvenţă nu pot cumpăra, direct sau prin
persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa
instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie
îşi desfăşoară activitatea.
(2)
Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a)cumpărarea
drepturilor succesorale ori a cotelor-părţi din dreptul de
proprietate de la comoştenitori sau coproprietari, după caz;
b)cumpărarea
unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a
născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios;
c)cumpărarea
care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce
stăpâneşte bunul în legătură cu care există dreptul
litigios.
(3)Dreptul este litigios dacă
există un proces început şi neterminat cu privire la existenţa
sau întinderea sa.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1653 din Codul Civil instituie o incapacitate specială de a cumpăra, vizând anumite categorii de profesioniști ai dreptului (judecători, procurori, grefieri, executori, avocați, notari publici, consilieri juridici și practicieni în insolvență). Scopul acestei interdicții este multiplu: prevenirea conflictelor de interese, asigurarea imparțialității actului de justiție, evitarea speculațiilor ilicite pe seama litigiilor și menținerea încrederii publicului în sistemul judiciar. Sancțiunea nerespectării acestei incapacități este nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a dreptului litigios, ceea ce subliniază caracterul de ordine publică al normei. Un drept este considerat litigios în sensul acestui articol dacă există un proces început și neterminat referitor la existența sau întinderea sa. Legea prevede, totuși, trei excepții limitativ enumerate, justificate de scopuri legitime: cumpărarea drepturilor succesorale/cotelor-părți de la comoștenitori/coproprietari (pentru a facilita ieșirea din indiviziune), cumpărarea în vederea îndestulării unei creanțe preexistente litigiului (pentru a permite creditorului să-și recupereze datoria) și cumpărarea pentru apărarea drepturilor celui care stăpânește bunul (pentru a consolida situația juridică a posesorului). Aceste excepții nu subminează scopul normei, ci îl completează, recunoscând anumite situații în care achiziția dreptului litigios este justificată și nu prezintă riscurile pe care legea dorește să le elimine.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.