Art. 1648: Actele de înstrăinare
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Dacă bunul supus restituirii
a fost înstrăinat, acţiunea în restituire poate fi exercitată
şi împotriva terţului dobânditor, sub rezerva regulilor de carte
funciară sau a efectului dobândirii cu bună-credinţă a
bunurilor mobile ori, după caz, a aplicării regulilor privitoare la
uzucapiune.
(2)Dacă asupra bunului supus
restituirii au fost constituite drepturi reale, dispoziţiile alin. (1) se
aplică în mod corespunzător.
Articole Conexe / Referințe
Art. 1635 - Noțiunea și principiul restituirii prestațiilor; Art. 1639 - Restituirea în natură; Art. 1640 - Restituirea prin echivalent; Art. 885 - Efectele înscrierii; Art. 888 - Dobânditorul de bună-credință al unui drept real imobiliar; Art. 930 - Uzucapiunea imobiliară; Art. 937 - Dobândirea proprietății bunurilor mobile; Art. 1254 - Efectele nulității; Art. 1255 - Restituirea prestațiilor
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1648 din Codul Civil reglementează aspectul esențial al opozabilității acțiunii în restituire față de terții dobânditori. Principiul general stabilit este că acțiunea în restituire, ce decurge de regulă din desființarea unui act juridic (ex. nulitate, rezoluțiune), poate fi exercitată și împotriva terțului care a dobândit bunul supus restituirii de la cel obligat la restituire. Totuși, acest principiu nu este absolut, ci operează sub rezerva unor excepții fundamentale, menite să protejeze circuitul civil și buna-credință a terților. Astfel, dreptul la restituire este limitat de regulile de carte funciară (pentru bunurile imobile), de efectul dobândirii cu bună-credință a bunurilor mobile (posesia valorează titlu) și de regulile uzucapiunii. Alin. (2) extinde aplicabilitatea acestor dispoziții și în cazul constituirii de drepturi reale (ex. ipotecă, uzufruct) asupra bunului supus restituirii, asigurând o coerență a regimului juridic. Articolul echilibrează principiul retroactivității și al restabilirii situației anterioare (restitutio in integrum) cu imperativele securității juridice și protecției terților de bună-credință, consolidând stabilitatea raporturilor juridice.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol