(1)Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele

sale din cauza unei deteriorări a facultăţilor mintale,

temporare sau permanente, parţiale sau totale, stabilite în urma

evaluării medicale şi psihosociale, şi care are nevoie de

sprijin în formarea sau exprimarea voinţei sale poate beneficia de

consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea

acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacităţii

sale civile, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane.

(2)O persoană poate beneficia de consiliere

judiciară dacă deteriorarea facultăţilor sale mintale este

parţială şi este necesar să fie consiliată în mod

continuu în exercitarea drepturilor şi libertăţilor ei.

(3)Instituirea consilierii judiciare se poate face numai

dacă nu poate fi asigurată o protecţie adecvată a persoanei

ocrotite prin instituirea asistenţei pentru încheierea actelor juridice.

(4)O persoană poate beneficia de tutelă

specială dacă deteriorarea facultăţilor sale mintale este

totală şi, după caz, permanentă şi este necesar

să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor

şi libertăţilor ei.

(5)Instituirea tutelei speciale se poate face numai

dacă nu poate fi asigurată o protecţie adecvată a persoanei

ocrotite prin instituirea asistenţei pentru încheierea actelor juridice

sau a consilierii judiciare.

(6)Pot beneficia de tutelă specială şi

minorii cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Cu toate acestea,

atunci când instanţa de tutelă apreciază că ocrotirea

persoanei se poate realiza prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub

consiliere judiciară, această măsură se poate dispune cu un

an înainte de data împlinirii vârstei de 18 ani şi începe să

producă efecte de la această dată.