Art. 1627: Efectele confuziunii faţă de terţi

Art. 1603 - Modurile de stingere a obligațiilor; Art. 1624 - Confuziunea; Art. 1625 - Confuziunea în cazul obligațiilor solidare; Art. 1626 - Confuziunea în cazul obligațiilor indivizibile; Art. 1280 - Principiul relativității efectelor contractului; Art. 1566 - Cesiunea de creanță; Art. 1616 - Efectele novației față de garanții; Art. 2343 - Noțiunea ipotecii; Art. 2480 - Noțiunea gajului; Art. 2505 - Privilegiile; Art. 2280 - Definiția fideiusiunii; Art. 1279 - Efectele obligațiilor

Articolul 1627 din Codul Civil reglementează o excepție importantă de la efectul extinctiv al confuziunii, care operează atunci când calitățile de creditor și debitor se reunesc în aceeași persoană. Chiar dacă obligația principală se stinge prin confuziune, articolul prevede că acest mod de stingere nu poate aduce atingere drepturilor pe care terții le-au dobândit anterior în legătură cu creanța respectivă. Această normă are ca scop protejarea intereselor legitime ale terților care, de exemplu, au constituit o garanție reală (cum ar fi o ipotecă sau un gaj) asupra creanței, sau au dobândit un drept accesoriu ori o subrogație legală sau convențională. Condiția esențială pentru aplicarea acestui principiu este ca drepturile terților să fi fost dobândite anterior momentului în care a operat confuziunea, respectând astfel principiul 'prior tempore, potior iure' (primul în timp, mai puternic în drept).

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.