Art. 1622: Efectele compensaţiei faţă de terţi

Art. 1617 - Condițiile compensației legale; Art. 1618 - Cazurile în care compensația nu operează; Art. 1620 - Compensația voluntară și judiciară; Art. 1621 - Efectele compensației; Art. 2321 - Noțiune (Privilegii); Art. 2343 - Obiectul ipotecii; Art. 1470 - Plata; Art. 1548 - Cauze de stingere a obligațiilor; Art. 666 și urm. Cod de procedură civilă - Poprirea

Articolul 1622 din Codul Civil reglementează un principiu fundamental în materia compensației legale: inopozabilitatea acesteia față de terți. Norma protejează drepturile dobândite de terți, stabilind că operațiunea compensației nu poate fi realizată și nici nu se poate renunța la ea în detrimentul acestora. Primul alineat statuează regula generală, iar alineatul al doilea oferă un exemplu concret, extrem de relevant în practică: debitorul care devine terț poprit nu poate opune compensația împotriva creditorului popritor dacă drepturile acestuia din urmă s-au născut anterior creării condițiilor pentru compensație. Acest lucru subliniază prioritatea dreptului de executare silită al creditorului popritor față de o eventuală compensație ulterioară. Alineatul al treilea sancționează pasivitatea debitorului, stipulând că dacă acesta, având posibilitatea de a invoca compensația, alege să plătească datoria, nu se mai poate prevala, în detrimentul terților, de privilegiile sau ipotecile ce garantau creanța sa inițială. Această dispoziție are ca scop evitarea fraudei și menținerea stabilității circuitului civil, asigurând că terții nu sunt prejudiciați prin acțiuni sau omisiuni ale părților implicate în raportul obligațional.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.