Art. 1620: Imputația

Art. 1507 - Imputația convențională a plății; Art. 1508 - Imputația legală a plății; Art. 1509 - Imputația la mai multe datorii; Art. 1617 - Noțiunea compensației legale; Art. 1618 - Condițiile compensației legale; Art. 1621 - Efectele compensației; Art. 1622 - Compensația judecătorească

Articolul 1620 din Codul Civil extinde aplicabilitatea regulilor referitoare la imputația plății și în materia compensației legale. Acesta reglementează situația în care un debitor are mai multe obligații susceptibile de compensație față de același creditor, iar creanța sa reciprocă este suficientă pentru a stinge una sau mai multe dintre acestea, dar nu pe toate. În acest context, absența unei dispoziții specifice pentru imputația compensației este suplinita prin trimiterea la mecanismul imputației plății. Astfel, se aplică prin analogie normele care stabilesc modul în care se decide care dintre obligațiile datorate este stinsă mai întâi: fie prin acordul părților (imputație convențională), fie, în lipsa acestuia, conform regulilor legale subsidiare (imputație legală), care prioritizează datoriile scadente, cele oneroase, cele mai vechi etc. Această soluție asigură predictibilitate și coerență în procesul de stingere a datoriilor multiple prin compensație, evitând incertitudinea în ceea ce privește alocarea efectelor compensatorii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.