Art. 1617: Condiţii

Art. 1616 - Noțiune (Compensația); Art. 1618 - Excepțiile de la compensația legală; Art. 1619 - Compensarea datoriilor la plata de despăgubiri; Art. 1620 - Efectele compensației; Art. 1621 - Compensația judecătorească; Art. 1622 - Compensația convențională; Art. 1470 - Stingerea obligațiilor; Art. 1471 - Mijloacele de stingere a obligațiilor; Art. 1481 - Plata; Art. 1493 - Novatia; Art. 1502 - Remiterea de datorie; Art. 1514 - Confuziunea

Articolul 1617 din Codul Civil reglementează condițiile de operare ale compensației legale, adică acea modalitate de stingere a două obligații reciproce care operează *de plin drept* (ope legis), fără a fi necesară intervenția instanței sau a părților, odată ce condițiile sunt îndeplinite. Aceste condiții cumulative sunt: (1) **certitudinea datoriei**, ceea ce înseamnă că existența sa nu este contestată; (2) **lichiditatea datoriei**, adică valoarea sa este determinată sau determinabilă cu ușurință; (3) **exigibilitatea datoriei**, care implică faptul că termenul de plată a ambelor datorii a expirat și creditorii pot cere executarea imediată; (4) **omogenitatea bunurilor**, adică datoriile trebuie să aibă ca obiect sume de bani sau bunuri fungibile de aceeași natură (ex: grâu contra grâu, dar nu grâu contra porumb). Textul legal subliniază că izvorul obligațiilor este irelevant. Alin. (2) introduce posibilitatea cererii de lichidare judiciară a unei datorii nelichide pentru a permite operarea compensației, transformând compensația dintr-una legală într-una judiciară, condiționată de hotărârea instanței. Alin. (3) consacră principiul disponibilității, permițând oricărei părți să renunțe la beneficiul compensației, fie expres, fie tacit, chiar și după ce condițiile compensației legale au fost îndeplinite.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.