Art. 1609: Noţiune şi feluri

Art. 1165 - Cauze de stingere a obligațiilor; Art. 1610 - Condițiile novației; Art. 1611 - Efectele novației; Art. 1612 - Novația cu privire la garanții; Art. 1613 - Novația și solidaritatea; Art. 1614 - Novația și obligațiile accesorii; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului

Articolul 1609 din Codul Civil definește novația ca fiind o operațiune juridică complexă prin care o obligație existentă este stinsă și înlocuită cu o obligație nouă. Caracteristica esențială a novației este dualitatea sa: ea produce atât un efect extinctiv (stingerea obligației vechi), cât și un efect creator (nașterea unei noi obligații). Articolul distinge trei tipuri principale de novație: 1) novația obiectivă, prin schimbarea obiectului sau a cauzei obligației, creditorul și debitorul rămânând aceiași (alin. 1); 2) novația subiectivă pasivă, prin schimbarea debitorului, cel inițial fiind liberat (alin. 2). Această formă poate opera chiar și fără consimțământul debitorului inițial, dar cu acordul creditorului și al noului debitor; 3) novația subiectivă activă, prin schimbarea creditorului, debitorul fiind liberat față de creditorul inițial (alin. 3). Elementul intențional, 'animus novandi', este crucial pentru existența novației, neputându-se prezuma, conform doctrinei și jurisprudenței. Consimțământul tuturor părților implicate este, în principiu, necesar, cu excepția cazului specific de novație prin schimbarea debitorului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.