(1)

Debitorul este ţinut să plătească cesionarului din

momentul în care:

a)acceptă

cesiunea printr-un înscris cu dată certă;

b)primeşte

o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic,

în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod

rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să

plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie

indicată şi întinderea cesiunii.

(2)Înainte de acceptare sau de

primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind

cedentului.

(3)Atunci când comunicarea cesiunii

este făcută de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia să îi

prezinte dovada scrisă a cesiunii.

(4)Până la primirea unei

asemenea dovezi, debitorul poate să suspende plata.

(5)Comunicarea cesiunii nu produce

efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată

debitorului.