Art. 1570: Clauza de inalienabilitate

Art. 627 - Clauzele de inalienabilitate; Art. 1566 - Noțiunea de cesiune de creanță; Art. 1567 - Forma cesiunii; Art. 1568 - Efectele cesiunii între părți; Art. 1569 - Opozabilitatea cesiunii; Art. 14 - Buna-credință; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1350 - Răspunderea contractuală

Articolul 1570 din Codul Civil reglementează efectele juridice ale clauzelor de interdicție sau limitare a cesiunii de creanță, inserate prin convenția cedentului și a debitorului. Contrar unei aparențe inițiale, o astfel de clauză nu este, în principiu, opozabilă cesionarului, ceea ce înseamnă că cesiunea produce efecte față de debitor, cu excepția unor situații expres prevăzute de lege. Aceste excepții includ (a) situația în care debitorul a consimțit la cesiune, (b) cazurile în care interdicția nu a fost menționată expres în înscrisul constatator al creanței, iar cesionarul a fost de bună-credință (adică nu a cunoscut și nu trebuia să cunoască existența interdicției), sau (c) când cesiunea privește o creanță ce are ca obiect o sumă de bani. Această ultimă prevedere (alin. 1 lit. c) este deosebit de relevantă, subliniind caracterul de liberă transferabilitate al creanțelor pecuniare, chiar și în prezența unei clauze de interdicție, contribuind la fluidizarea circuitului economic. Aliniatul (2) adaugă o precizare esențială: eficacitatea cesiunii față de debitor (în cazurile prevăzute la alin. 1) nu exonerează cedentul de răspunderea contractuală față de debitor pentru încălcarea clauzei de necedare. Astfel, se face distincție între valabilitatea și opozabilitatea cesiunii (care poate fi menținută în anumite condiții, protejând cesionarul de bună-credință și circulația capitalurilor) și sancțiunea contractuală a nerespectării obligației asumate de cedent față de debitorul său inițial.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.