(1)Creditorul poate cere întotdeauna

ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în

natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este

imposibilă.

(2)Dreptul la executare în

natură cuprinde, dacă este cazul, dreptul la repararea sau înlocuirea

bunului, precum şi orice alt mijloc pentru a remedia o executare

defectuoasă.