Art. 1521: Moduri

Art. 1522 - Punerea în întârziere de drept; Art. 1523 - Punerea în întârziere la cererea creditorului; Art. 1524 - Efectele punerii în întârziere; Art. 1525 - Riscul în caz de punere în întârziere; Art. 1526 - Daune-interese moratorii; Art. 1530 - Condițiile răspunderii; Art. 1535 - Daune-interese moratorii în cazul obligațiilor bănești; Art. 1516 - Obligația de a executa; Art. 1517 - Executarea prin echivalent; Art. 1350 - Răspunderea contractuală

Articolul 1521 din Codul Civil reprezintă o dispoziție fundamentală care statuează principiile generale ale punerii în întârziere a debitorului, un moment crucial în dinamica executării obligațiilor. Textul distinge în mod expres între două modalități esențiale prin care debitorul poate ajunge în întârziere: de drept (sau de plin drept/automatică) și la cererea creditorului (prin notificare sau declarație). Această distincție are implicații practice majore, deoarece condițiile și efectele fiecărui tip de întârziere sunt detaliate în articolele subsecvente. Punerea în întârziere marchează tranziția de la o simplă neexecutare a obligației la o culpă a debitorului, generatoare de răspundere și de dreptul creditorului de a solicita daune-interese sau executarea silită. Prin urmare, acest articol este piatra de temelie pentru înțelegerea regimului juridic al întârzierii în executarea obligațiilor civile.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.