Art. 1514: Vânzarea publică

Art. 1470 - Modurile de stingere a obligațiilor; Art. 1510 - Oferta reală; Art. 1511 - Condițiile ofertei; Art. 1512 - Consemnațiunea; Art. 1513 - Efectele consemnării; Art. 1515 - Cheltuielile și riscurile vânzării publice; Art. 1516 - Obligațiile pecuniare; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului

Articolul 1514 din Codul Civil reglementează o modalitate specială de stingere a obligațiilor, prin vânzarea publică a bunului, în situațiile în care consemnarea tradițională (materială) a prestației nu este posibilă sau este excesiv de oneroasă pentru debitor. Această dispoziție vizează echilibrarea intereselor debitorului de a se elibera de obligație și ale creditorului de a primi prestația. Textul distinge două ipoteze principale: (1) Cazul general, în care vânzarea este permisă pentru bunuri a căror natură împiedică consemnarea (ex: bunuri perisabile) sau a căror depozitare generează costuri semnificative. În această situație, este necesară atât notificarea prealabilă a creditorului, cât și încuviințarea instanței judecătorești, care va verifica îndeplinirea condițiilor legale. Prețul obținut din vânzare este apoi consemnat. (2) O ipoteză derogatorie, aplicabilă bunurilor care au o valoare ușor determinabilă (cotate la bursă, preț curent) sau o valoare redusă în raport cu cheltuielile unei vânzări publice. Aici, instanța poate încuviința vânzarea fără a mai fi necesară notificarea prealabilă a creditorului, simplificând procedura în cazuri clar definite de urgență sau economicitate. Scopul final este liberarea debitorului de obligația sa, prin transformarea prestației 'in natura' într-o prestație pecuniară consemnată.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.