(1)Atunci când executarea în

natură a unei obligaţii devine imposibilă din fapta unuia sau

mai multor debitori solidari sau după ce aceştia au fost puşi

personal în întârziere, ceilalţi codebitori nu sunt liberaţi de

obligaţia de a-i plăti creditorului prin echivalent, însă nu

răspund de daunele-interese suplimentare care i s-ar cuveni.

(2)Creditorul nu poate cere

daune-interese suplimentare decât codebitorilor solidari din a căror

culpă obligaţia a devenit imposibil de executat în natură,

precum şi celor care se aflau în întârziere atunci când obligaţia a devenit

imposibil de executat.