Art. 1451: Remiterea de datorie

Art. 1443 - Noțiunea de obligație solidară; Art. 1444 - Prezumția de solidaritate; Art. 1447 - Efectele solidarității pasive; Art. 1450 - Efectele relative ale novatiei; Art. 1452 - Remiterea de datorie față de codebitorul insolvabil; Art. 1453 - Renunțarea la solidaritate; Art. 1464 - Contribuția la datorie; Art. 1465 - Regresul între codebitori; Art. 1626 - Noțiunea remiterii de datorie (general); Art. 1627 - Remiterea expresă; Art. 1628 - Remiterea tacită; Art. 1629 - Efectele remiterii de datorie (general); Art. 269 - Forța probantă a înscrisului autentic; Art. 270 - Forța probantă a înscrisului sub semnătură privată

Articolul 1451 din Codul Civil reglementează efectele specifice ale remiterii de datorie în cadrul obligațiilor solidare, o modalitate de stingere a obligațiilor cu particularități determinate de pluralitatea de subiecte. Principiul de bază este că remiterea de datorie acordată unui singur debitor solidar nu produce efecte liberatorii și pentru ceilalți codebitori, aceștia rămânând ținuți solidar față de creditor. Excepțiile de la acest principiu vizează situațiile în care creditorul declară expres că dorește eliberarea tuturor codebitorilor sau când remite de bunăvoie originalul înscrisului sub semnătură privată, ceea ce generează o prezumție relativă de remitere totală. În cazul înscrisului autentic, prezumția este mai slabă, creditorul putând dovedi contrariul. Alin. (2) clarifică situația remiterii parțiale, unde ceilalți codebitori rămân solidari, dar datoria lor se diminuează cu partea debitorului beneficiar. O excepție importantă este când creditorul își rezervă expres dreptul de a cere întreaga datorie de la ceilalți codebitori, aceștia păstrându-și, în acest caz, dreptul de regres împotriva debitorului beneficiar al remiterii de datorie.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.