Art. 1435: Izvorul solidarităţii

Art. 1433 - Noțiunea solidarității; Art. 1434 - Solidaritatea pasivă; Art. 1436 - Efectele solidarității active; Art. 1437 - Administrarea solidarității active; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1166 - Obiectul obligației; Art. 1167 - Izvoarele obligațiilor; Art. 1421 - Obligațiile conjuncte

Articolul 1435 din Codul Civil instituie un principiu fundamental al solidarității active (solidaritatea dintre creditori), și anume caracterul său excepțional și necesitatea stipulării exprese. Spre deosebire de solidaritatea pasivă (solidaritatea debitorilor), care poate rezulta din lege, convenție sau, în anumite situații, din natura obligației, solidaritatea activă nu se prezumă niciodată. Această exigență a stipulării exprese reflectă voința părților de a deroga de la regula generală a divizibilității creanțelor, conform căreia, în absența unei stipulații contrare, fiecare creditor este îndreptățit la o parte egală din prestație. Rațiunea acestei reglementări stricte rezidă în consecințele juridice majore ale solidarității active: oricare dintre creditorii solidari poate pretinde și primi întreaga prestație de la debitor, iar o plată integrală făcută de debitor către un singur creditor solidar stinge obligația față de toți creditorii. Prin urmare, o astfel de modalitate a obligației trebuie să fie asumată în mod conștient și neechivoc de către părți, de unde și imperativul stipulării exprese.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.