(1)Creditorii şi debitorii unei
obligaţii indivizibile nu sunt prezumaţi a-şi fi
încredinţat reciproc puterea de a acţiona pentru ceilalţi în
privinţa creanţei.
(2)Novaţia, remiterea de
datorie, compensaţia ori confuziunea consimţită sau care
operează faţă de un creditor nu stinge obligaţia decât
pentru partea din creanţă ce revine acestuia. Faţă de ceilalţi
creditori, debitorul rămâne obligat pentru tot.
(3)Debitorul care a plătit
celorlalţi creditori este îndreptăţit să primească de
la aceştia echivalentul părţii din obligaţie cuvenite
creditorului care a consimţit la stingerea creanţei sau faţă
de care aceasta a operat.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1431 din Codul Civil reglementează situația specifică a pluralității de creditori într-o obligație indivizibilă, stabilind principii esențiale privind modul de exercitare a creanței și efectele modurilor de stingere a obligațiilor. Alineatul (1) consacră principiul potrivit căruia, în cazul obligațiilor indivizibile, nu există o prezumție de reprezentare reciprocă între creditori sau între debitori în privința creanței. Aceasta înseamnă că fiecare creditor, pentru a-și valorifica dreptul, trebuie să acționeze individual sau cu acordul celorlalți, infirmând o similitudine cu solidaritatea activă, unde o astfel de reprezentare ar putea fi implicită sau convenită.
Alineatul (2) abordează impactul novației, remiterii de datorie, compensației sau confuziunii atunci când acestea operează față de unul singur dintre creditorii unei obligații indivizibile. Norma stabilește clar că aceste acte nu sting obligația decât pentru partea de creanță ce ar fi revenit creditorului în cauză, dacă obligația ar fi fost divizibilă. Față de ceilalți creditori, debitorul rămâne obligat pentru întregul obiect al prestației, caracterul indivizibil al obligației menținându-se. Această prevedere protejează integritatea creanței indivizibile a celorlalți creditori.
În final, alineatul (3) instituie un drept de regres pentru debitor. Dacă acesta a plătit integral obligația celorlalți creditori (care nu au fost afectați de actul de stingere menționat la alin. 2), este îndreptățit să recupereze de la aceștia echivalentul părții din obligație corespunzătoare creditorului inițial, față de care a operat stingerea. Acest mecanism urmărește să prevină o îmbogățire fără justă cauză a creditorilor rămași și să asigure o echitate între părți, permițând debitorului să nu suporte o povară suplimentară ca urmare a unui act juridic la care nu a consimțit.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Legea Aplicată