Art. 1427: Divizibilitatea obligaţiei între moştenitori

Art. 1424 - Divizibilitatea şi indivizibilitatea obligaţiilor; Art. 1425 - Obligaţia indivizibilă; Art. 1426 - Indivizibilitatea convenţională; Art. 1650 - Noţiune; Art. 1742 - Datoria moştenirii; Art. 1743 - Datoria moştenirii în cazul legatarilor cu titlu universal; Art. 1744 - Datoria moştenirii în cazul legatarilor cu titlu particular; Art. 1386 - Solidaritatea pasivă; Art. 1388 - Indivizibilitatea faţă de solidaritate

Articolul 1427 din Codul Civil reglementează un aspect fundamental al obligațiilor divizibile, anume modalitatea de executare a acestora în raport cu moștenitorii. Chiar dacă o obligație este divizibilă prin natura sa, între un singur debitor și un singur creditor, executarea se realizează ca și cum ar fi o obligație indivizibilă, urmărindu-se o unică îndeplinire a prestației. Această indivizibilitate este însă doar aparență, impusă de unitatea subiectelor obligației. Prin contrast, la momentul deschiderii succesiunii și al transmiterii obligației către moștenitori, se reactivează principiul fundamental al divizibilității de drept a obligațiilor succesorale. Astfel, datoria sau creanța divizibilă se împarte de plin drept între moștenitorii debitorului, respectiv ai creditorului, proporțional cu cota-parte succesorală a fiecăruia. Această prevedere confirmă regula generală a diviziunii datoriilor și creanțelor succesorale între comoștenitori, evitând astfel situațiile de indiviziune forțată în patrimoniul succesoral și facilitând lichidarea pasivului/activului succesoral.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.