Art. 1418: Exigibilitatea anticipată

Art. 1400 - Termenul suspensiv; Art. 1402 - Renunţarea la termen; Art. 1403 - Decăderea din beneficiul termenului; Art. 1404 - Decăderea debitorului din beneficiul termenului; Art. 1516 - Punerea în întârziere; Art. 1530 - Condiţiile reparării prejudiciului; Art. 1538 - Răspunderea pentru neexecutare

Articolul 1418 din Codul Civil reglementează conceptul de exigibilitate anticipată a obligațiilor, o excepție de la principiul conform căruia obligațiile devin scadente la împlinirea termenului stabilit. Acesta prevede două modalități principale prin care o obligație poate deveni de îndată exigibilă, adică poate fi cerută la executare înainte de termenul inițial: (1) **Renunțarea la termen**, care reprezintă un act voluntar al părții în beneficiul căreia a fost stipulat termenul (de regulă, debitorul, dar, excepțional, și creditorul), și (2) **Decăderea din beneficiul termenului**, care constituie o sancțiune legală sau convențională aplicată de cele mai multe ori debitorului, atunci când acesta săvârșește anumite fapte sau se află în anumite situații prevăzute de lege (ex: insolvență, diminuarea garanțiilor, neîndeplinirea altor obligații conexe), care compromit încrederea creditorului în capacitatea sa de a executa la scadență. Ambele situații au ca efect juridic direct transformarea unei obligații cu termen într-o obligație pură și simplă, ceea ce permite creditorului să solicite imediat executarea silită, dacă obligația nu este îndeplinită voluntar.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.