(1)Dacă în cadrul

asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie,

reparaţia este datorată numai în măsura în care paguba

suferită prin vătămare sau moarte depăşeşte

ajutorul ori pensia.

(2)Cât timp ajutorul sau pensia nu a

fost efectiv acordată sau, după caz, refuzată celui

păgubit, instanţa nu îl poate obliga pe cel chemat să

răspundă decât la o despăgubire provizorie, în condiţiile

dispoziţiilor art. 1.387 alin. (3).