(1)Actul unilateral este supus

comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al

destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este

necesară potrivit naturii actului.

(2)Dacă prin lege nu se prevede

altfel, comunicarea se poate face în orice modalitate adecvată, după

împrejurări.

(3)Actul unilateral produce efecte

din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta

nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt

imputabile.

SECŢIUNEA 2:Actul unilateral ca izvor de

obligaţii