Art. 1321: Cauzele de încetare

Art. 1166 - Noțiunea de contract; Art. 1169 - Libertatea contractuală; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1271 - Impreviziunea; Art. 1300 - Consimțământul (în legătură cu acordul de voință); Art. 1326 - Efectele nulității; Art. 1400-1410 - Condiția (secțiunea despre modalitățile obligației); Art. 1411-1416 - Termenul (secțiunea despre modalitățile obligației); Art. 1516 - Executarea silită (încetare prin executare); Art. 1538 - Imposibilitatea fortuită de executare; Art. 1549 - Rezoluțiunea și rezilierea contractelor; Art. 1550 - Clauza rezolutorie; Art. 1551 - Rezoluțiunea unilaterală (în legătură cu denunțarea unilaterală); Art. 1616 - Plata (ca mod de executare și stingere); Art. 1627 - Compensarea; Art. 1630 - Confuziunea; Art. 1634 - Darea în plată; Art. 1635 - Novația; Art. 1636 - Remiterea de datorie; Art. 1637 - Imposibilitatea de executare (ca mod general de stingere a obligațiilor)

Articolul 1321 din Codul Civil stabilește o enumerare a principalelor cauze prin care un contract încetează să-și mai producă efectele juridice, subliniind caracterul lor legal sau convențional. Contractul, expresie a forței obligatorii a actului juridic, își găsește sfârșitul prin: 1) **Executare**, cel mai firesc mod, implicând îndeplinirea integrală și conformă a obligațiilor de către părți; 2) **Acordul de voință al părților (mutuus dissensus)**, prin care părțile convin, de comun acord, să pună capăt raportului contractual, reflectând principiul simetriei juridice; 3) **Denunțarea unilaterală**, o modalitate excepțională de încetare, permisă doar când este expres prevăzută de lege sau de contract, sau în cazul contractelor cu executare succesivă pe durată nedeterminată; 4) **Expirarea termenului**, specifică contractelor cu durată determinată, a căror eficacitate încetează la împlinirea termenului convenit; 5) **Îndeplinirea sau neîndeplinirea condiției**, referindu-se la modalitățile obligației, unde realizarea (sau, după caz, nerealizarea) evenimentului viitor și incert de care depinde existența sau stingerea drepturilor și obligațiilor contractuale duce la încetarea acestora; 6) **Imposibilitatea fortuită de executare**, adică survenirea unui eveniment imprevizibil și insurmontabil (forță majoră sau caz fortuit) care face imposibilă îndeplinirea obligațiilor contractuale, eliberând debitorul de răspundere; și 7) **Orice alte cauze prevăzute de lege**, o clauză reziduală care include alte moduri de încetare specifice, precum rezoluțiunea, rezilierea, nulitatea, caducitatea, confuziunea, compensația etc., fiecare având regimul său juridic particular. Articolul evidențiază complexitatea și diversitatea mecanismelor de stingere a raporturilor contractuale, ce pot deriva atât din voința părților, cât și din evenimente externe sau dispoziții legale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.