Art. 1315: Noţiune

Art. 1166 - Noțiunea contractului; Art. 1179 - Condițiile esențiale pentru validitatea contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1316 - Forma cesiunii contractului; Art. 1317 - Efectele cesiunii între părţi; Art. 1318 - Garanţia cedentului; Art. 1319 - Cauzele de nulitate; Art. 1566 - Cesiunea de creanță; Art. 1599 - Preluarea datoriei

Articolul 1315 din Codul Civil definește conceptul de cesiune a contractului, o operațiune juridică complexă prin care o parte contractantă (cedentul) transmite unui terț (cesionarul) întreaga sa poziție contractuală, respectiv ansamblul drepturilor și obligațiilor ce decurg dintr-un contract. Natura sinalagmatică a contractului este implicită, dat fiind că cesiunea vizează atât creanțele, cât și datoriile. Pentru validitatea acestei operațiuni, sunt impuse două condiții esențiale: 1) prestațiile izvorâte din contractul inițial să nu fi fost încă integral executate, ceea ce justifică utilitatea cesiunii într-un contract cu executare succesivă sau instantanee, dar amânată; și 2) consimțământul expres al celeilalte părți contractante (cocontractantul cedat), considerat fundamental datorită caracterului personal al raportului contractual și al implicării reciproce a părților. Articolul prevede, de asemenea, excepții de la această regulă, permițând substituirea fără consimțământul prealabil în cazurile anume reglementate prin lege, ceea ce subliniază caracterul excepțional al acestor situații.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.