Art. 1282: Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor contractuale către succesori

Art. 953 - Noțiunea moștenirii; Art. 954 - Caracterele juridice ale moștenirii; Art. 1103 - Succesori universali și cu titlu universal; Art. 1104 - Succesori cu titlu particular; Art. 1166 - Noțiunea contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1280 - Principiul relativității efectelor contractului; Art. 1283 - Promisiunea faptei altuia; Art. 1284 - Stipulația pentru altul; Art. 1777 - Obligațiile scriptae in rem; Art. 2015 - Mandatul

Articolul 1282 din Codul Civil stabilește principiul transmiterii drepturilor și obligațiilor contractuale `mortis causa`, adică la decesul uneia dintre părțile contractante, către succesorii săi. Conform alineatului (1), regula este că succesorii universali (care dobândesc întregul patrimoniu al defunctului) sau cu titlu universal (care dobândesc o fracțiune din patrimoniu) preiau poziția juridică a autorului lor în contract. Aceasta este o aplicație a ideii de continuare a patrimoniului defunctului de către moștenitori. Cu toate acestea, articolul introduce excepții importante de la această regulă generală: transmiterea nu are loc dacă legea, stipulația expresă a părților sau natura intrinsecă a contractului (în special contractele `intuitu personae`, unde calitățile personale ale contractantului sunt esențiale) impun contrariul. Alineatul (2) reglementează o situație specifică pentru succesorii cu titlu particular (care dobândesc un bun individual determinat). Acesta prevede că drepturile și, în cazurile prevăzute de lege, obligațiile contractuale care sunt indisolubil legate de un bun (`propter rem` sau `scriptae in rem`) se transmit automat succesorului cu titlu particular odată cu transmiterea bunului. Acest articol este esențial pentru înțelegerea extinderii efectelor contractului dincolo de părțile originare și a relației dintre dreptul contractelor și dreptul succesoral.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.